„Tulburarea de vorbire poate avea consecinte grave asupra dezvoltarii personalitatii copilului.”

Izabela Caragea Marinescu: Unii copii vorbesc foarte rapid, in jurul varstei de un an. Altii insa, abia la doi trei ani reusesc sa lege primele cuvinte. Cand e cazul sa ne ingrijoram?

psih Emilia Popa: Fiecare copil este unic si are propriul ritm de dezvoltare. Desigur, atunci cand ne plimbam cu cel mic prin parc si intalnim alti copii mai mici (sau chiar foarte mici) care vorbesc, sau daca avem astfel de cazul in familie, ne putem gandi: Ce fac diferit parintii lui? Unde am gresit eu? Care este problema copilului meu?

Exista multe scheme de dezvoltare ale copilului, multe grafice cu abilitatile copilului si achizitiile pe etape de varsta, important este sa nu uitam ca siguranţa şi confortul emoţional este fundalul pe care se organizează achiziţiile copilului indiferent de ritmul său de dezvoltare.

Daca pana la varsta de 3-4 ani, copilul intelege mesajul transmis de catre adult, daca executa sarcinile primite, daca recunoaste si identifica majoritatea obiectelor si imaginilor cunoscute si daca reuseste sa se faca inteles de adultii din afara cercului de cunoscuti, nu avem nici un motiv de ingrijoare.

Daca dupa implinirea varstei de 3-4 ani, observam ca exista dificultati in a exprima o nevoie, a transite un mesaj, a se face inteles, este extrem de important sa apelam la un specialist.

I.M. Cum putem ajuta si incuraja copilul sa se exprime prin vorbire?

psih E.P. Învăţarea timpurie se realizează susţinută şi acompaniată de adult. Copilul învaţă prin imitare, explorare şi experienţe, limbajul parintilor si al persoanelor care il ingrijesc fiind principalul model. Astfel, este necesar ca parintele sa ofere un model corect, sa pronunte clar cuvintele, sa nu imite el limbajul copilului, oricat de amuzant ar parea asta. Folosirea cantecelor si a poeziilor cu rima, asocierea cuvintelor cu gesturi sau comportamente, lectura imaginilor din cartile pentru copii, toate acestea sunt exemple de comportamente care stimuleaza si incurajaza copilul sa vorbeasca.

De asemenea, un factor important este constientizarea faptului ca a comunica este o necesitate si doar intelegand lucrul acesta il putem ajuta cu adevarat pe copil. Astfel, daca cel mic arata spre carte si spune „a”….mami il poate intreba: „vrea cartea?, uite cartea”. Data viitoare putem incerca „vrei cartea, zi cartea” si apoi ii dam copilului obiectul dorit.

I.M. Nu putine sunt situatiile cand micutul se foloseste de cuvinte doar de el/ea intelese. Care este varsta optima pentru a apela la specialist, la logoped?

psih E.P. Este recomandata inceprerea terapieie logopedice dupa varsta de 3-4 ani, deoarece pana atunci limbajul este in continua formare. Interventia specialistului, il va ajuta pe copil sa recupereze intarzierea si sa dobandeasca achizitii specifice varstei, fara a fi nevoie sa se experimenteze frustrarea de a nu se putea face inteles.

I.M. Care sunt problemele cel mai des intalnite? Ce sunete sau grup de sunete sunt cel mai dificil de redat de copii?

psih E.P. Dislalia, tulburarea de pronuntie, este cea mai frecventa tulburare de limbaj. Pe langa aceasta insa, exista si alte tulburari (ex: tulburarile de ritm, tulburari ale limbajului scris-citit, intarzierea in dezvoltarea limbajului si altele).

Cele mai frecvente tulburari de pronuntie sunt sigmatismul si parasigmatismul, pentru grupa suieratoarelor sau a siflantelor (s, j, ce, ci etc), dar si rotacismul si pararotacimul (sunetul r).

I.M. Care este frecventa recomandata a sedintelor de logopedie pentru rezultate optime si, de ce nu, rapide?

psih E.P. Recuperarea logopedica poate dura de la cateva luni pana la 1-2 ani.

Pentru ca interventia logopedica sa fie eficienta, se recomanda o frecventa de 2 intalniri/saptamana si exersarea acasa.

Factorii care influenteaza demersul logopedic sunt:

– diagnosticul logopedic

– ritmul de evolutie al copilului si motivatia acestuia

– implicarea parintilor, in exersarea exercitiilor recomandate

I.M. Ce exercitii sfatuiti parintii sa lucreze cu copilul acasa pentru o pronuntie cat mai corecta?

psih E.P. Un rol important in dezvoltarea limbajului il ocupa stimularea copilului, inca de mic. E bine sa-l obisnuim sa emita tot felul de suntete, sa scoata limba, sa se strambe, sa faca zgomote, sa imite animale, sa repete, sa faca gargara, sa faca baloane. Totul face parte din dezvoltarea normala si firesaca a copilului, are forma de joc si bunavoie. Toate aceste lucruri banale sunt de fapt tehnici de miogimnastica sau de gimanstica miofaciala, care au rolul de a facilita dezvoltarea mobilitatii sistemului fono-articulator (folosite in terapia logopedica). Poeziile, cantecele, cartile cu imagini toate au rolul de a dezvolta vorbirea copilului.

Este importanta sa oferim copilului un model de comunicare corecta prin pronuntarea corecta a cuvintelor.

I.M. Spuneati ca multi parinti vorbesc si ei ca niste copilasi in prezenta micutilor. Cum influenteaza asta dezvoltarea celor mici?

psih E.P. Învăţarea timpurie se realizează susţinută şi acompaniată de adult. Acesta îl ghidează în procesul cunoaşterii şi îi denumeşte semnificaţia celor învăţate. Orice interacţiune cu adultul sau cu mediul este un act de învăţare. Copilul invata prin imitare, prin reluări şi repetări ale unei activităţi, a operaţiilor activităţilor, până când acestea se perfecţionează şi se rafinează.

Copilul poate parea haios atunci cand spune cuvintele in mod stricat, insa nu este deloc indicat ca noi, adultii din jurul lui, sa le repetam in aceeasi maniera. Adica, daca cel mic spune: ”meg cu bubum”, noi incurajam in maniera eficienta: „da, mergem cu masina. Cum face masina? buum –buum”. Daca, ne amuzam si repetem cuvintele spuse de copil, ii intarim comportamentul.

I.M. Cum corectam acasa copilul care are probleme de pronuntie? Dar in societate- il corectam?

psih E.P. Corectam copilul oferindu-i un model clar si corect de pronuntie in maniera asertiva. Copilul spune „meg in pac” si adultul sustine: „Sigur, mergi in parc”. Nu ne oprim din activitate sa corectam insistent copilul. Stie si singur ca nu pronunta corect, ca nu se poate face inteles de catre ceilalti, ca are o problema. Daca nu tinem cont de acest lucru, sabotam procesul de recuperare, copilul se va simti prost, va deveni frustrat si va refuza sa coopereze atunci cand ii va fi solicitat.

I.M. Ce efecte pot avea asupra copilului observatiile colegilor de gradinita, de ex, referitor de greselile de pronuntie?

psih E.P. Tulburarea de pronuntie sau dislalia este intalnita la aproximativ 20 % din copii de varsta prescolara si scolara. Interventia logopedica ajuta la eliminarea acesteia. Daca nu se intervine la timp, aceasta tulburare de vorbire are consecinte grave asupra dezvoltarii personalitatii copilului. Astfel, copilul neputand fi inteles de ceilalti nu mai comunica, devenind introvertit, retras. Fiind tinta glumelor, apare frustrarea care poate genera furie, agresivitate sau imagine de sine proasta, stima de sine scazuta. Pe termen lung, tulburare de pronuntie influenteaza adapatarea sociala, abilitatile de comunicare si relationare.

I.M. Exista un „prea tarziu” pentru a apela la logoped? Adica putem vorbi de o anumita varsta de la care nu mai putem interveni, iar copilul ramane pe viata cu deficiente de vorbire?

psih E.P. Pana la varsta de 5 ani, corectarea vorbirii se realizeaza mult mai usor deoareece emiterea sunetelor nu este automatizata. Dupa varsta de 5 ani corectarea pronuntie se realizeaza mai greu. Copilul care are dislalie si pronunta gresit, va fi elevul care scrie gresit si care citeste gresit, aparand dislexia si disgrafia. Tulburarea de vorbire vor influenta deci si rezultatele scolare.

I.M. Copiii „raraiti” sau „sasaiti” sunt cazuri in care logopedul poate interveni?

psih E.P. A fi „rarait” se traduce in termeni logopedici a avea o tulburarea de tip rotacism si pararotacism, iar a fi „sasasit” inseamna a avea sigmatism si parasimatism. Acestea sunt cele mai frecvente forme de dislalie intalnite in cazul copiilor pentru care interventia logopedica este indicata.

I.M. Multi parinti nu stiu incotro sa se indrepte. Este logopedul automat si psiholog?

psih E.P. Formarea initiala a logopedului este Facultatea de Psihologie, unde studentul intra in contact cu materia denumita Defectologie si Logopedie. La finalul studiilor, fiecare absolvent se indreapta catre o specializare, care va avea loc prin cursuri sau studii postunivesitare. Astfel, te poti specializa pe Logopedie, pe Consiliere Psihologica, pe Psihoterapie sau poti avea mai multe specializari.

I.M. Recomandati si consiliere psihologica pentru o recuperare cat mai eficienta si rapida?

psih E.P. Da. In multe cazuri, dificultatile de vorbire apar pe fond psihologic. Nu lucram mecanic, doar pe recuperatrea tulburarilor de vorbite, lucram integrat, in echipa. Pentru a eficientiza recuperarea copilului se lucreaza cu intreg sistemul familial, se ofera directii pentru stimularea copilului, pentru cresterea stimei de sine, pentru o mai buna integrare.

(publicat in 30.03.2016 pe Elefantelul curios)