Sedentarismul în pandemie- efecte asupra copiilor (studiu)

A trecut mai bine de un an de când copiii mei învață exclusiv de acasă, fie că vorbim despre școală sau activități extracurriculare. O singură zi au fost la școală să se revadă cu o parte din colegi sau să își cunoască Doamna și jumătate din colegi. Prima zi de școală, cu emoții și bucurie. În rest, ne-am asumat școala online, cu bune și rele, cu doamne excepțional de adaptate și înțelegătoare, cu mine în permanență acasă, străduindu-mă să cresc trei copii, dintre care unul în pântece. Da, balanța așa atârnat la noi- doi terapeuți săptămânal vs o boală despre care nu cunoaștem încă repercusiuni pe termen lung.

Recent, am considerat că este nevoie de evaluarea stării de sănătate a tuturor membrilor familiei. Copiii au deficiență de vitamina D- explicabil am zice, după atâta stat în casă, peste care vine și aceasta iarnă prelungită. Cât despre efectele vizibile sunt, desigur, modificări de greutate și de postură. Și asta mai ales din cauza din lipsa mișcării susținute. Copiii au fost în parc cu bicicletele sau trotinetele, au fost la schi, au alergat prin păduri, totuși… au lipsit orele de educație fizică și alte activități sportive organizate la care erau înscriși.

De attfel, fix acesta este rezultatul studiului efectuat de Asociația KinetoBebe cu privire la activitățile fizice ale copiilor din perioada pandemiei.

Sedentarismul și lipsa de mișcare în aer liber din pandemie au dus în cazul copiilor la modificări de greutate, de postură și de comportament.”

Peste 30% dintre copii au modificări de comportament și 27,7 % dintre ei au modificări de greutate, ca urmare a sedentarismului și a lipsei de mișcare din perioada pandemiei. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 745 de părinți de pe tot teritoriul României, din mediul rural și urban. Datele cu cel mai mare impact din studiu arată că:

68,7% dintre părinți au observat modificări de postură, de comportament sau de greutate la copiii lor și 50,4 % dintre ei iau în considerare vizita la un specialist pentru a diminua efectele acestea.

În perioada pandemiei doar 26.8 % dintre copii au ieșit din casă zilnic la plimbare și cele mai multe activități fizice ale lor au fost mersul în parc cu bicicleta sau rolele, joaca în curte sau alte sporturi de agrement. Copiii au fost ajutați să facă mișcare în această perioadă cel mai mult de către bunici.

Asociația KinetoBebe a lansat părinților invitația de a vorbi despre modul în care copiii au reușit să facă mișcare în pandemie și despre efectele care sunt deja vizibile în dezvoltarea lor sănătoasă din punct de vedere neuromotor. Asta pentru a trage un semnal de alarmă către toți stakeholdarii care pot veni în sprijinul părinților care, deși încurajează activitatea fizică a copiilor, nu au cadrul și suportul necesar pentru a răspunde nevoilor celor mici.

Din sondaj reiese că părinții se bazează cel mai mult pe bunici în activitate fizică a copiilor, procentul celor care simt că pot apela la sprijinul și recomandarea specialiștilor (medic de familie, kinetoterapeut, psiholog, antrenor, cadre didactice din grădiniță sau școală) este redus.

Raluca Chișu, fondatoarea Asociației KinetoBebe susține că au “văzut de luni de zile în cabinete copii cu modificări mari în postura, cu întârzieri în dezvoltare din cauza lipsei de mișcare, dar pentru a trage un semnal de alarmă cât mai correct am lansat un sondaj online. Pentru că efectele negative sunt deja mari încurajăm politicile publice pentru reducerea sedentarismului în rândul copiilor și ne propunem să ajutăm părinții cât putem de mult să conștientizeze legătură dintre lipsa de mișcare și starea psiho – emoțională a copiilor, a dezvoltării lor sănătoase”.

Doar 51,2 % dintre copii au avut parte de joacă în aer liber în perioada pandemiei, iar peste 30% dintre părinți declară că nu au mai putut păstra rutina activităților fizice în familie.

“Este suficient ca un copil să adopte o poziție asimetrică (incorectă) pentru o perioadă de 6 săptămâni până la 3 luni astfel încât engrama lui motorie să o recunoască ca o poziție normală. De aceea nu e suficient doar să-i spunem copilului să stea drept, el are nevoie de activitate fizică pentru ca musculatura lui să mențină un aliniament postural corect” susține Iulian Nicolae, coordonatorul departamentului de Kinetoterapie al Asociației KinetoBebe.

Atenție! Schimbările în rutina activităților fizice în familie și comportamentul sedentar datorate efectelor perioadei pandemice Covid 19 pot să devină permanente și să aibă efect îndelungat asupra stării de sănătate a copiilor. Reducerea activității fizice, duce la modificări de postura și diagnostice ortopedice, la apariția bolilor cardiovasculare, la creșterea riscului de diabet, depresii și diferite dependențe, susțin specialiștii. 

Pentru mai multe detalii puteți accesa rezultatele integrale aici https://bit.ly/3cJpH3c.

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook.

Sănătatea mamei și a copilului- aplicație pentru viitor

Sunt gravidă pentru a treia oară și abia acum am înțeles cât de importantă este urmărirea sarcinii și cu alte persoane în afară de medicul obstetrician. De exemplu- moașa! Ne poate fi alături pe tot parcursul sarcinii, nu doar la naștere. Așa cum aveam să aflu că se desfășoară lucrurile în alte țări, când medicul ginecolog intervine doar în sarcini și nașteri cu risc, la ecografiile trimestriale sau diverse alte motive medicale. Inițial am crezut că nu fusesem bine informată, dar documentându-mă, am aflat cu mare tristețe că Facultățile de Moașe, de ex, sunt pe cale de dispariție în România.

Știați că…

Pe tot teritoriul României avem acum, la început de an 2021, un total de 622 de moașe, necesarul fiind de peste 22.000? Adică idealul ar fi 1 moașă la 175 de femei, dar realitatea arată 0.026 raportat la același număr de femei.

Există totuși o mână de oameni care se zbat, fac proiecte, lansează chestionare, depun inițiative, analizează situații și gândesc soluții. Și aici mă refer la reprezentați din Ministerul Sănătății, din birourile locale ale OMS și UNICEF, personal medical decizional, jurnaliști, manageri de comunități online de părinți etc.

La început de an 2021, în România, cercetările arată că 22% dintre gravide ajung la spital abia la momentul nașterii, fără nicio altă vizită la medic/moașă/asistent pe timpul sarcinii, nici vorbă de monitorizare fetală sau analize ale mamei.

S-a constatat că sunt 169 de unități administrativ teritoriale care nu au încă (martie 2021!) cabinet cu medic de familie. La nivel de țară, conform statisticilor Ministerului Sănătății, populația are asigurat doar 50% din numărul necesar de asistenți medicali comunitari, mai precis 1791, dintre care doua 2 (!!!) sunt moașe.

Unde duc toate aceste neajunsuri?

  • Mii de sarcini cu risc social și medical
  • Avorturi nedorite
  • Gravide neînscrise la vreun medic de familie, care nu pot beneficia deci de analize gratuite pentru urmărirea sarcinii
  • Mii de mame minore
  • Mii de bebeluși născuți prematur
  • Risc foarte mare de mortalitate infantile și maternă

Specialiștii care analizează aceste date au ajuns la concluzia că statul român a ajuns să plătească mai mult pe tratamente decât ar scoate de la buget pentru angajarea de personal și asigurarea îngrijirii primare și a prevenției, cel puțin în cazul femeilor însărcinate.

O soluție la care se lucrează intens acum la nivel de Minister al Sănătății, în colaborare cu OMS, este o strategie pentru digitalizare.

Aplicația “Grijă de mamă”, destinată mamelor, își propune ca gravida și copilul să fie în centrul îngrijirii.

Aceasta va conține servicii integrate de educație pre și post natală, telemedicină, interconectarea cu dosarul de sănătate, cu sistem de raportări către Casele de asigurări, dar și către medic/asistent/moașă, fără a mai pune femeia însărcinată pe drumuri inutile și obositoare, plimbând dosare voluminoase peste tot.

Este un proces de durată, de cel puțin 12 luni, dar care merită susținut pentru viitoarele familii care își propun să aducă pe lume copilași în viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Te țin la curent!

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook.