Am născut în pandemie. Si a fost perfect!

Dada, există și povești frumoase dincolo de toate grozăviile vremurilor în care trăim. La o oră și zece minute distanță de București, fix unde începe coșmarul turiștilor care apasă pedala de frână în drumul spre munte, există un loc unde oamenii au parte de îngrijiri speciale, iar cei care abia văd lumina zilei sunt mângâiați de părinții lor, sub atenta monitorizare a unei echipe medicale excepționale.

Se spune că dacă proiectezi o situație în viitor, ai toate șansele să ți se întâmple. Invoci Universul, te rogi la Dumnezeu sau cum știi mai bine, te înconjori de gânduri pozitive și de tot ce e mai bun și totul poate fi cum visezi.
Încă de când a început starea de urgență însă am tot lucrat, pe nișa mea de parenting, pe subiecte care țineau de sarcina și nașterea în vreme de pandemie. Ce povești cutremurătoare am auzit, ce situații grele, câte frici și neliniști, câte nedreptăți…

Așa aveam să intru eu într-o sarcină pe care mi-am dorit-o dintotdeauna, dar pe care nu o mai speram. Au fost nouă luni foarte grele, cu o încărcătură emoțională ce greu poate fi pusă în cuvinte, cu documentare continuă, cu luptă pentru toate femeile insărcinate și pentru toți pruncii nenăscuți încă. Inevitabil, toți îmi spuneau că aveam să nasc singură, cu oameni majoritatea necunoscuți, că aveam să văd bebelușul câteva secunde dacă nu era gata rezultatul testului PCR sau, mai rău, după câteva zile dacă, Doamne ferește!, luam coronavirusul și ajungeam la o maternitate suport Covid.
Eram pe punctul de a pleca din țară pentru că știam că este ultimul bebeluș pe care pot să-l cresc în pântece și-mi doream ca întâlnirea noastră să fie magică. Acolo ne promiteau firescul care la noi nici în vremuri ne-pandemice nu se întâmplă.

În luna a șaptea spre a opta am luat singură o decizie pe care apropiații au privit-o cu scepticism și parcă așteptau să-mi treacă! Am schimbat medicul care-mi urmărea sarcina, am schimbat spitalul unde aveam să nasc, ba chiar am schimbat orașul. Știi cine m-a convins? Știi după cine m-am dus? După medicul neonatolog! Doamne, a trebuit să ajung la al treilea copil să înțeleg cu cine trebuie să mă consult pentru a planifica nașterea după momentul efectiv al scoaterii bebelușului din burtică. Bine, și după o mână de prieteni făcută scut în jurul meu. În urma vizionării unui live am luat cea mai bună decizie pentru noi. Găsești linkul aici.

Am adus pe lume doi prunci în două maternități private din capitală și nu am găsit atâta empatie, înțelegere, umanitate, căldură ca în spitalul unde aveam să trăiesc cea mai frumoasă experiență din viața mea.
Din păcate nu am putut aștepta declanșarea travaliului, deși cele mai mici mișcări ale mele erau însoțite de contracții dureroase încă de prin săptămăna 35.

Iar bebe era aproape nemișcat de vreo doua luni în prezentatie pelviană, ceea ce ar fi împiedicat orice tentativă a mea de a mai încerca o naștere normală. Astfel că în Sfânta Zi de Buna Vestire, noi am trăit minunea nașterii celui de-al treilea băiețel al nostru. Spun NOI pentru că soțul meu mi-a fost alături în fiecare secundă.

Marc Andrei s-a născut prin operație de cezariană. Deși nu am simțit nimic, prietenele mele care au implementat programul „Ora Magică” în România și deci și în maternitatea unde am născut, s-au asigurat că vom avea toate momentele surprinse foto și video. Da, am vizionat filmulețul de 40 de secunde cu momentul nașterii în vreo 5 minute, dar sunt recunoscătoare că vom avea vii acele momente tot restul vieții! Citisem doar despre beneficiile „Orei Magice” aici și nu numai, am moderat conferința aniversară MAgia MAternității unde am cunoscut specialiști care susțin această practică (aici și aici), mămici care născuseră prin alte colțuri ale lumii mi-au povestit despre acele clipe și puteam doar să sper că voi avea șansa să trăiesc așa ceva la noi în țară. Și minunea s-a întâmplat!

Imediat ce a fost scos din burtică, bebe a fost pus pe pieptul meu, în timp ce medicul obstetrician se ocupa de definitivarea operației. Momente unice, cu sentimente ce nu pot fi exprimate în cuvinte, ideale pentru toate femeile care devin mame!

Nu a plâns decât când a luat prima gură de aer, apoi am putut să ne bucurăm de clipe, minute, ore magice. Este incredibil cum se pot liniști bebelușii pe un piept sub a cărei piele bate inima pe care o știu dintotdeauna, cum se târăsc și se cațără către sân, cum știu să se atașeze și să sugă când încă nici nu li s-a uscat bine pielicica.

Mai doarme, se mai relaxează, aude vocile bine știute încă din burtică, se mișcă, se relaxează, apoi o ia de la capăt. Toate astea sub atingerea tandră și fermă a tatălui, care își permite să uite de emoție și să fie stâlp pentru mamă. Ce-o fi fost în sufletul lui… încă nu știu, dar cred că o astfel de experiență te leagă pe vecie. Conexiunea dintre prunc și cealaltă jumătate care l-a creat este incomparabilă cu ceea ce trăiesc majoritatea taților la noi în țara, când își cunosc copiii după câteva zile de la naștere, din păcate. Eu asta simt.

La Maternitatea Sanconfind din Poiana Câmpina, nașterea este o bucurie, cu oameni dragi alături și cu o armată de profesioniști roind în jurul tău.

În cazul nostru s-a încheiat cu o poză de grup, cu zâmbete și împlinire sufletească. Bebe a rămas cu mine și tati o mare bucată de vreme, apoi tati și-a luat rolul în serios: cu bebe în brațe, alături de dna dr neonatolog au clampat cordonul ombilical, au făcut măsurătorile și toate verificările necesare, apoi s-au odihnit împreună în rezervă, fără ca cineva să-i deranjeze. Așa i-am găsit- împreună, liniștiți și împliniți când am ajuns eu în cameră. Iar pentru mine asta a însemnat liniștea pentru orele de recuperare din terapie, știind că bebelușul se odihnește skin to skin pe tăticul lui, nu stă abandonat prin vreun coșuleț pe secție, plângând poate singurel și dezorientat în lumea asta nouă pe care abia începe să o cunoască.

Se poate! Se poate să avem și noi „nașteri ca afară”! Chiar în această perioadă de restricții, precauții și griji nenumărate.
Sunt binecuvântată să am alături un trib care a făcut totul posibil- de la o sarcină atent monitorizată, cu sfaturi prețioase și precauții justificate, până la o naștere mult visată, nesperată, dar perfectă!

Mulțumesc: Sorana Mureșan și Andreea Manea (Centrul ProMama), dr Iosif Niculescu, dr Marius Romila și moașa Vania Limban (Mediplus), dr Ion Constantinescu și dr Eugenia Grumezescu & team (Maternitatea Sanconfind) și tuturor celor care mi-au fost alături în această călătorie fascinantă, în special familiei mele extraordinare!

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook. Pe mine mă mai găseștie pe FB aici și aici și pe Insta aici.

Sedentarismul în pandemie- efecte asupra copiilor (studiu)

A trecut mai bine de un an de când copiii mei învață exclusiv de acasă, fie că vorbim despre școală sau activități extracurriculare. O singură zi au fost la școală să se revadă cu o parte din colegi sau să își cunoască Doamna și jumătate din colegi. Prima zi de școală, cu emoții și bucurie. În rest, ne-am asumat școala online, cu bune și rele, cu doamne excepțional de adaptate și înțelegătoare, cu mine în permanență acasă, străduindu-mă să cresc trei copii, dintre care unul în pântece. Da, balanța așa atârnat la noi- doi terapeuți săptămânal vs o boală despre care nu cunoaștem încă repercusiuni pe termen lung.

Recent, am considerat că este nevoie de evaluarea stării de sănătate a tuturor membrilor familiei. Copiii au deficiență de vitamina D- explicabil am zice, după atâta stat în casă, peste care vine și aceasta iarnă prelungită. Cât despre efectele vizibile sunt, desigur, modificări de greutate și de postură. Și asta mai ales din cauza din lipsa mișcării susținute. Copiii au fost în parc cu bicicletele sau trotinetele, au fost la schi, au alergat prin păduri, totuși… au lipsit orele de educație fizică și alte activități sportive organizate la care erau înscriși.

De attfel, fix acesta este rezultatul studiului efectuat de Asociația KinetoBebe cu privire la activitățile fizice ale copiilor din perioada pandemiei.

Sedentarismul și lipsa de mișcare în aer liber din pandemie au dus în cazul copiilor la modificări de greutate, de postură și de comportament.”

Peste 30% dintre copii au modificări de comportament și 27,7 % dintre ei au modificări de greutate, ca urmare a sedentarismului și a lipsei de mișcare din perioada pandemiei. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 745 de părinți de pe tot teritoriul României, din mediul rural și urban. Datele cu cel mai mare impact din studiu arată că:

68,7% dintre părinți au observat modificări de postură, de comportament sau de greutate la copiii lor și 50,4 % dintre ei iau în considerare vizita la un specialist pentru a diminua efectele acestea.

În perioada pandemiei doar 26.8 % dintre copii au ieșit din casă zilnic la plimbare și cele mai multe activități fizice ale lor au fost mersul în parc cu bicicleta sau rolele, joaca în curte sau alte sporturi de agrement. Copiii au fost ajutați să facă mișcare în această perioadă cel mai mult de către bunici.

Asociația KinetoBebe a lansat părinților invitația de a vorbi despre modul în care copiii au reușit să facă mișcare în pandemie și despre efectele care sunt deja vizibile în dezvoltarea lor sănătoasă din punct de vedere neuromotor. Asta pentru a trage un semnal de alarmă către toți stakeholdarii care pot veni în sprijinul părinților care, deși încurajează activitatea fizică a copiilor, nu au cadrul și suportul necesar pentru a răspunde nevoilor celor mici.

Din sondaj reiese că părinții se bazează cel mai mult pe bunici în activitate fizică a copiilor, procentul celor care simt că pot apela la sprijinul și recomandarea specialiștilor (medic de familie, kinetoterapeut, psiholog, antrenor, cadre didactice din grădiniță sau școală) este redus.

Raluca Chișu, fondatoarea Asociației KinetoBebe susține că au “văzut de luni de zile în cabinete copii cu modificări mari în postura, cu întârzieri în dezvoltare din cauza lipsei de mișcare, dar pentru a trage un semnal de alarmă cât mai correct am lansat un sondaj online. Pentru că efectele negative sunt deja mari încurajăm politicile publice pentru reducerea sedentarismului în rândul copiilor și ne propunem să ajutăm părinții cât putem de mult să conștientizeze legătură dintre lipsa de mișcare și starea psiho – emoțională a copiilor, a dezvoltării lor sănătoase”.

Doar 51,2 % dintre copii au avut parte de joacă în aer liber în perioada pandemiei, iar peste 30% dintre părinți declară că nu au mai putut păstra rutina activităților fizice în familie.

“Este suficient ca un copil să adopte o poziție asimetrică (incorectă) pentru o perioadă de 6 săptămâni până la 3 luni astfel încât engrama lui motorie să o recunoască ca o poziție normală. De aceea nu e suficient doar să-i spunem copilului să stea drept, el are nevoie de activitate fizică pentru ca musculatura lui să mențină un aliniament postural corect” susține Iulian Nicolae, coordonatorul departamentului de Kinetoterapie al Asociației KinetoBebe.

Atenție! Schimbările în rutina activităților fizice în familie și comportamentul sedentar datorate efectelor perioadei pandemice Covid 19 pot să devină permanente și să aibă efect îndelungat asupra stării de sănătate a copiilor. Reducerea activității fizice, duce la modificări de postura și diagnostice ortopedice, la apariția bolilor cardiovasculare, la creșterea riscului de diabet, depresii și diferite dependențe, susțin specialiștii. 

Pentru mai multe detalii puteți accesa rezultatele integrale aici https://bit.ly/3cJpH3c.

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook.

Sănătatea mamei și a copilului- aplicație pentru viitor

Sunt gravidă pentru a treia oară și abia acum am înțeles cât de importantă este urmărirea sarcinii și cu alte persoane în afară de medicul obstetrician. De exemplu- moașa! Ne poate fi alături pe tot parcursul sarcinii, nu doar la naștere. Așa cum aveam să aflu că se desfășoară lucrurile în alte țări, când medicul ginecolog intervine doar în sarcini și nașteri cu risc, la ecografiile trimestriale sau diverse alte motive medicale. Inițial am crezut că nu fusesem bine informată, dar documentându-mă, am aflat cu mare tristețe că Facultățile de Moașe, de ex, sunt pe cale de dispariție în România.

Știați că…

Pe tot teritoriul României avem acum, la început de an 2021, un total de 622 de moașe, necesarul fiind de peste 22.000? Adică idealul ar fi 1 moașă la 175 de femei, dar realitatea arată 0.026 raportat la același număr de femei.

Există totuși o mână de oameni care se zbat, fac proiecte, lansează chestionare, depun inițiative, analizează situații și gândesc soluții. Și aici mă refer la reprezentați din Ministerul Sănătății, din birourile locale ale OMS și UNICEF, personal medical decizional, jurnaliști, manageri de comunități online de părinți etc.

La început de an 2021, în România, cercetările arată că 22% dintre gravide ajung la spital abia la momentul nașterii, fără nicio altă vizită la medic/moașă/asistent pe timpul sarcinii, nici vorbă de monitorizare fetală sau analize ale mamei.

S-a constatat că sunt 169 de unități administrativ teritoriale care nu au încă (martie 2021!) cabinet cu medic de familie. La nivel de țară, conform statisticilor Ministerului Sănătății, populația are asigurat doar 50% din numărul necesar de asistenți medicali comunitari, mai precis 1791, dintre care doua 2 (!!!) sunt moașe.

Unde duc toate aceste neajunsuri?

  • Mii de sarcini cu risc social și medical
  • Avorturi nedorite
  • Gravide neînscrise la vreun medic de familie, care nu pot beneficia deci de analize gratuite pentru urmărirea sarcinii
  • Mii de mame minore
  • Mii de bebeluși născuți prematur
  • Risc foarte mare de mortalitate infantile și maternă

Specialiștii care analizează aceste date au ajuns la concluzia că statul român a ajuns să plătească mai mult pe tratamente decât ar scoate de la buget pentru angajarea de personal și asigurarea îngrijirii primare și a prevenției, cel puțin în cazul femeilor însărcinate.

O soluție la care se lucrează intens acum la nivel de Minister al Sănătății, în colaborare cu OMS, este o strategie pentru digitalizare.

Aplicația “Grijă de mamă”, destinată mamelor, își propune ca gravida și copilul să fie în centrul îngrijirii.

Aceasta va conține servicii integrate de educație pre și post natală, telemedicină, interconectarea cu dosarul de sănătate, cu sistem de raportări către Casele de asigurări, dar și către medic/asistent/moașă, fără a mai pune femeia însărcinată pe drumuri inutile și obositoare, plimbând dosare voluminoase peste tot.

Este un proces de durată, de cel puțin 12 luni, dar care merită susținut pentru viitoarele familii care își propun să aducă pe lume copilași în viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Te țin la curent!

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook.

PROVOCĂRILE FAMILIEI MODERNE

Un subiect oricând de actualitate, dezbătut intens într-un proiect dedicat familiei.

Modern Family Challenges a ajuns la a doua ediție, iar sâmbătă, 14 noiembrie a.c. între orele 10-15, specialiști din mai multe domenii intră în dialog cu părinți ca mine și ca tine, fie că ai acasă bebeluș, toddler, școlar sau adolescent.

Pentru că meseria de părinte este una dintre cele mai complexe, intense, dar și mai provocatoare experiențe, organizatorii și invitații lor și-au propus să vorbească deschis despre aceste provocări, despre schimbările care au loc la nivelul cuplului, despre nevoile financiare ale familiei și, desigur, despre dezvoltarea copilului încă din primele zile de viață până la vârsta adolescenței.

10 specialisti din domenii diferite- psihologi, psihoterapeuți, experți financiari, doctori și părinți ca tine povestesc, prezintă, răspund la întrebări, într-un eveniment structurat pe 3 paneluri: PREGNANCY & BABY, TODDLERS & SCHOLARS, TEENS.

Puteți consulta întregul program pe pagina evenimentului, aici.

Organizatorii au pregătit și multe surprize, astfel că părinții sunt invitați să fie cât mai activi, să publice întrebări în comentarii, în timpul live-ului și au toate șansele să fie premiați!

Evenimentul Modern Family Challenges, editia 2 este transmis LIVE pe paginile Modern Family Romania si Modern Dads. Transmisiunea live este realizata cu sprijinul Amaze.

Parteneri: Lidl Romania, BCR, NUK Romania, Nativia – clinica de obstetrică, ginecologie și senologie.

Parteneri media: PRO TV, depici.ro, izabelamarinescu.ro, laurafrunza.com, solonaria.ro, unsoideblog.ro, mamicaactiva.ro, daddycool.ro, anageorgescu.ro, andraiacob.ro, Tata de zmei.

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook.

Sarcina în vremea pandemiei. Riscuri și încurajări

Femeile însărcinate prezintă un risc crescut de a avea nevoie de internare la secțiile de terapie intensivă decât femeile neînsărcinate cu vârstă similară, așa cum se întâmplă în cazuri similare, cum ar fi gripa.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este ad-5214.jpg

Acest lucru s-ar putea explica prin faptul că sistemul imunitar al unei mame este de multe ori compromis pentru a proteja copilul și că plămânii și sistemul cardiovascular, terenul atacat de coronavirus, sunt deja sub presiune în timpul sarcinii.

Cel puțin asta arată o analiză care cuprinde 77 de studii realizate la nivel global și publicate în Bristish Medical Journal, citată de Mediafax, care a cercetat cazurile a 11.432 de femei însărcinate internate în spital cu suspiciune de Covid-19 sau diagnosticate cu această boală.

Până la momentul actual nu avem date consistente pentru a susține o afectare majoră a sarcinii în general în cazul infecției cu Covid 19.

dr Marius Romilă

A trecut mai puțin de un an de când medicii ginecologi și obstetricieni, care urmăresc sarcina și asistă la naștere, se confruntă cu acest context pandemic, însă dr Marius Romilă a avut amabilitatea de a ne oferi câteva lămuri.

Cât este de periculos SarsCov2 pentru femeile însărcinate și pentru făt?

Pentru trimestrele I si II, la pacientele care nu au patologie asociată, infecția cu SarCov2 nu pare să afecteze substanțial evoluția sarcinii și dezvoltarea fătului.

Există însă date sporadice care confirmă posibilitatea infectării fătului.

Pare să fie o asociere cauzală cu nașterea prematură și a restricției de creștere, dar asocierea nu este susținută, întrucât este neclar dacă toate au fost induse iatrogenic sau au fost și spontane. Nașterea iatrogenă a fost predominant pentru indicații materne legate de infecția virală, dar în foarte puține cazuri s-au raportat suferință fetală și ruptură prematură de membrane.

În orice caz, până la momentul actual nu avem date consistente pentru a susține o afectare majoră a sarcinii în general în cazul infecției cu Covid 19.

Cum ar afecta fătul un eventual tratament folosit în tratarea Covid19?

Azitromicina și Plaquenilul pot fi administrate în sarcină. Desigur, toată gama de suplimente alimentare (de ex vitamine) pot fi administrate. Remdesivir se recomandă cu rezervă în sarcină, însă tratamentul trebuie personalizat pentru fiecare pacientă în parte, în urma unui calcul riscuri versus beneficii.

Tratamentul cu plasmă este recomandat și femeilor însărcinate?

Poate intra în discuție în cazul formelor grave, situație în care se pot asuma anumite riscuri. Și aici, discuția se poartă mai degrabă pentru fiecare pacientă în parte, în funcție de contextul clinic.

Dacă gravida ajunge la ATI și/sau ar fi dependentă de administrarea de oxigen – care sunt riscurile pentru evoluția sarcinii?

Formele grave de Covid19, cu insuficiență respiratorie, necesită în orice caz susținere respiratorie, oxigeno-terapie, ventilatie mecanică etc. Lipsa acestor interventii terapeutice poate mai degrabă să afecteze copilul prin privarea acestuia de oxigen.

Potrivit studiilor realizate până în prezent, multe dintre gravidele infectate cu SarCov2 ar fi asimptomatice. Infecția poate prezenta totuși risc pentru făt în aceste cazuri?

Din datele pe care le avem, riscul pentru făt este minim. Anticoprii IGG care dovedesc infecție și care oferă imunitate trec prin placentă si prin laptele matern. Anticorpii de fază acută, cu greutate moleculară mai mare, nu trec, iar prezența lor la nou născut, în cordonul ombilical, dovedesc de fapt doar o trecere verticală a virusului la făt.

Pentru a minimiza riscurile, ar fi indicat pentru gravide să faca test (rapid sau PCR) ocazional în timpul sarcinii sau doar înainte de naștere?

Nu se recomandă testarea ocazională în sarcină. Înainte de naștere, testarea se face doar ca masură de precauție a spitalului, pentru a diminua riscul ca o pacientă infectată și asimptomatică să infecteze alte paciente sau chiar personalul medical.

Testarea se face totuși în cazul în care există simptomatologie specifică, mama este contact direct al unei persoane infectate sau din oricare alte motive se poate bănui o infecție.

În cazul femeilor însărcinate, se recomandă vaccinul antigripal în mod categoric. Infecția gripală este de asemenea periculoasă în perioada sarcinii.

Despre situațiile firești care apar pe parcursul sarcinii, fie că trăim sau nu sub amenințarea vreunui virus, îmi răspund la întrebări specialiștii cu care colaborez pentru urmărirea celei de-a treia sarcini, pe canalul meu de YouTube.

Urmărește și tu jurnalul meu de sarcină, PARENTING A.Z.I. Asumă-ți, Zâmbește, Iubește! Te aștept cu întrebări, feedback & Subscribe.

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook.