Etichetă: Scoala

Am aflat dacă am vreun copil supradotat

Noi avem o regulă în familie- nici măcar vara mintea nu intră în vacanță. Nu insist neapărat pe temele de la școală (da da! există inclusiv după clasa zero), dar trebuie făcute și acelea. Ne bucurăm mai ales de plăcerea cititului, a emisiunilor educative, facem jocuri casnice pentru a nu uita cifrele și unitățile de măsură, dar caut și activități extracurriculare care să le îmbogățească aria de cunoștințe a băieților. Pe lângă experiența călătoriilor, anul acesta am adăugat și o școală lejeră de vară, dar și o testare serioasă.

Auzisem de multă vreme de Romanian Gifted School, dar nu cred că înțelesesem prea bine ce se întâmplă acolo și ce copiii au acces la această școală. M-am lămurit acum- este prima și singura școală dedicată copiilor cu abilități înalte din România. Asta înseamnă că nu doar cei supradotați, geniile sau cei cu talente evidente au acces la acest tip de educație, ci toți cei care au un IQ mare, peste un anumit scor. Iar ca prim pas este o evaluare individuală complexă, coordunată de un psiholog.

Nu a fost greu să-i conving pe băieți să vedem despre ce e vorba. În fine, cu mijlociul am avut ceva de negociat, dar această abordare este general valabilă pentru el în aceasta etapă.

Încurajarea lor a fost că nu se testează cunoștințele școlare, nu urmează calificative la final, dar chiar și așa mi se pare că cel mare a dorit să impresioneze și a dus rezultatul analizei într-o direcție anume, nu neapărat cea crudă și reală. Așadar, au rezistat în jur de o oră și jumătate (băiatul meu de 7 ani) și două ore (cel mare de 10 ani) și au trecut cu brio ceea ce se numește Scala de Inteligență Weschsler pentru Copii (WISC IV).

WISC IV este o testare care evaluează abilitatea cognitivă a copiilor cu vârste cuprinse între 6 ani și 16 ani și 11 luni și adună informații despre:

  • Înțelegerea Verbală
  • Rationamentul Perceptiv
  • Memoria de Lucru
  • Viteza de Procesare

WISC IV oferă deci info cu privire la coeficientul de inteligență cognitivă (IQ), emoțională (EQ), socială (SQ) și comportamentală. Mai mult, oferă detalii despre abilitatea intelectuală generală a copilului – Coeficientul de inteligență total (CIT).  Scopul testului este de a determina care sarcini sunt parcurse bine de copil și care sunt mai dificile pentru el, prin teste cognitive, de personalitate și aptitudinale. Detalii despre testare mai găsiți și aici.

Copiii au ieșit tare încântați de la evaluare și au așteptat cu nerăbdare raportul psihologului evaluator, care a venit în două săptămâni. Deși urma ca noi, adulții, să avem o discuție detaliată cu psihologul, a trebuit să le citesc raportul de cum a sosit pe mail și să le explic punctele tari, punctele slabe, unde mai au de lucru și câte ceva din aspectele emoționale. Ulterior, am revenit cu completări după ce ne-am mai lămurit și noi.

Testarea în sine mi-a dat dat încredere că îmi evaluez corect copiii, că nu sunt cioara care-i vede mai cu moț, mi-a confirmat care sunt aspectele la care mai au (am?) de lucrat, ba chiar mi-a deschis ochii cu privire la cum funcționează raționamentul lor, puterea și modul de înțelegere a diferitelor concepte. Nu, nu este un test vocațional, deși recunosc că mi-aș fi dorit să știu încă de pe acum care le sunt înclinațiile spre a-i îndruma către un anumit profil școlar, însă mi-a trasat niște ghidaje pentru a-i ajuta pe viitor să mergă pe traseul corect, potrivit fiecăruia dintre ei.

Evaluarea WISC IV este doar un prim pas de selecție printre copiii care pot beneficia de școlarizarea Gifted. În funcție de scorurile obținute și de abilitățile copilului descoperite și discutate cu psihologul și coordonatorul educațional al școlii, se pot continua discuțiile pentru înscrierea în sistem. Încă se pot face înscrieri pentru an școlar 2021-2022.

Programul educațional pentru grupele de vârstă 6-10 ani al școlii Romanian Gifted School conține:

  • programul este gândit atât mono disciplinar (matematică, limbă străină, gramatica limbii române), cât și integrat / trans disciplinar (științele integrate – STEM, arte, management de proiect etc și cele sociale – istorie, geografie, literatură)
  • acces pe platforma renzulli learning, platformă ce permite conectarea copiilor cu alți copii din întreaga lume
  • dezvoltarea abilităților cognitive, emoționale și sociale

Să vă fie de folos!

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să mai citești ce postez, poți să alegi să mă urmărești, cu butonul de Follow pentru blog și dacă vrei să împărtășești și cu prietenii tăi ce tocmai ai citit, poți da Share pe pagina ta de Facebook. Pe mine mă mai găseștie pe FB aici și aici, pe Insta aici și pe YouTube aici.

Publicitate

Parintii copiilor mei sint cei mai buni!

Eu abia in octombrie imi revin din vacanta.

Pesemne ca cel mai bine mi-a fost in studentie. Si adevarul e cel mai mult am asteptat acel intii, ca fix luni a picat in 2001.

Am intrat deja in luna lui Brumarel de ceva vreme, si scoala a inceput de-o luna fix deja, si mi s-a umplut cealalta casa de copii. Unul si unul. Din scoli diferite, din clase diferite, din familii diferite, din medii sociale total diferite.

Dar mie nu-mi vine sa-i iau acasa!

Ii iubesc pe fiecare in parte ca pe proprii prunci, am mame care vorbesc despre „fetitele noastre”, dar niciodata nu mi-am permis sa ma gandesc macar ca as putea sa le fiu parinte mai bun decat cei pe care si i-au ales cand au venit pe lume.

Pentru ca elevii mei, cand vin la afterschool, vin deja acasa. Si imi pun tot sufletul meu pe tava si ma topesc cand stau sa ma darame perechi de brate in jurul meu cand abia intru pe usa. Si parintii se conving de sinceritatea noastra si vin catre noi an de an, si mai multi. O implicare sincera si o comunicare directa cu comunitatea de parinti aduce beneficii enorme in special copiilor.

IMG_8281Ma uit cu drag la cladirea in care ne adunam, zi de zi, suflete pure de copil si noi, „doamnele”, care ne alimentam si ne gasim puterea in clinchetul zarvei lor. Vine si baietelul meu aici dupa scoala si ramane ultimul, sa incuie poarta daca s-ar putea, atat de mult ii place. Cred ca mai buna reclama ca asta n-as putea plati niciunde.

Pe copii nu ii intereseaza atat de mult dotarile, jucariile scumpe, clasele, pupitrele, picturile de pereti etc. Au deja la scoala un mediu formal, cateodata rece, in care trebuie sa respecte reguli si sa nu deranjeze prea mult, ca doar e „serviciul” lor.

La Elefantelul curios elevii vin acasa si isi aduc si prietenii cu ei. Unii mai mici, de varsta lor, altii mai mari, care le pun masa sau cu care fac si teme. Stiu sa respecte reguli impuse cu blandete, fac ce le place, descopera, invata, se unesc, se ajuta, cresc!

Activitati Elefantelul Curios (75)Copiii mei petrec mare parte din zi la afterschool. Fiecare vine cu un bagaj din propria-i familie. Si stim o sumedenie de situatii in care lucrurile nu sint tocmai in regula in spatele usilor inchise. Dupa de ani de psihanaliza, stiu ca nu trebuie sa intri cu bocancii in vietile altora! Tot ce e indicat sa facem este sa discutam deschis cu parintii, sa identificam problemele si sa cautam solutiile cele mai bune adaptate fiecarui pitic in parte. Poate unuia ii face bine discutia cu psihologul clubului, altul se exteriorizeaza la cursurile de teatru, unul isi potoleste caracterul agitat concentrandu-se la urmatoare miscare de pe tabla de sah, altul din contra isi consuma energia la dansuri sau karate. Sau, cum se intampla mai nou, pregatim copii catre o alta etapa a vietii lor si ii ajutam sa isi insuseasca limbi straine necesare traiului intr-o alta tara, unde parintii deja si-au gasit de munca.

Traim intr-o lume extrem de agitata, facem parte dintr-o generatie cu acces neingradit la multa informatie care de cele mai multe ori sapa si planteaza multa vina in sufletul nostru. Platim prea mult, uneori la propriu, pentru a ni se spune ca nu suntem parinti suficienti, ca nu facem destul pentru copiii nostri sau ca gresim, ca ne-ar creste altii mai bine pruncii.

Hai sa ne scuturam un pic, sa ne gasim unul doi oameni (neutri de preferat, nu din familia care este, inevitabil, subiectiva) in care sa credem si ale caror sfaturi sa le urmam (un pediatru bun, poate un psiholog sau un coach) si sa ne bucuram de minunile care ne umplu casa si sufletul, candva trupul in cazul mamelor, sa fim recunoscatori pentru sanatatea lor si sa avem incredere ca suntem cea mai buna MAMA si cel mai bun TATA pentru propriul copil!

Mie imi plac serbarile!

Sunt de moda veche, stiu, mi s-a mai spus.

Trendurile noi de parenting imi sunt cunoscute, pe majoritatea le aplic din instinct si nu mi se par mari descoperiri ale noii lumi. Nu am fost la vreo conferinta, nu am in casa cartile la moda in materie de crescut copii, dar imi sunt cunoscute toate numele considerate guru in domeniu. N-am cum sa nu vad informatia care imi circula zilnic pe peretele facebookului, citesc suficienti parinti bloggeri ca sa aflu ce s-a mai declarat norma de urmat, dar in continuare imi cresc copiii dupa cum cred ca le e lor bine si mie suficient de bine, incat ei sa se simta in siguranta.

IMG_5186Mie imi plac serbarile. Ma enerveaza ingrozitor, de ex, ca la Afterschool nu pot marca finalul de an. Ultima saptamana e mereu haotica, de anul acesta scolile au avut liber la Saptamana altfel asa ca nu te puteai baza pe vreun program cunoscut dinainte, parintii au destule cheltuieli ca sa mai inventez eu cine stie ce petreceri si activitati extra.

Am auzit ca unii parinti se roaga efectiv de educatoare sa le mai dea cate o poezie sau cantecel de invatat acasa, doar doar s-or indura sa mai faca serbare, caci inca exista confuzia ca acestea s-ar fi interzis deja. Am citit aici un articol foarte bine documentat in care Ministerul Educatiei aduce clarificarile necesare. Dar nu mica mi-a fost mirarea cand am gasit, de curand, si o petitite (!) prin care se cere acest lucru- interzicea festivitatilor care archeaza diverse sarbatori sau finalul de an scolar. Ma scuzati, dar eu mai mare aberatie nu am auzit.

IMG_5204De cand am ales gradinita de stat (continuam si cu scoala tot de stat!) simt ca am intrat in normal. Doamnele au experienta, si nu in tipat, jignit sau dat cu parul. Este de apreciat efortul pe care il depun in a obisnui copiii cu viata sociala, cu viata de zi cu zi practic. Suntem si mai buni, dar si mai putini buni in diferite domenii, e bine sa existe si competitie si calificative. Sincer, chiar nu suntem toti la fel de minunati in toate! Parca ne concentram in cresterea adultului de mai tarziu, nu? De ce toti copiii primesc aceeasi medalie sau coronita, n-am sa pricep! Si care e problema daca la serbare stau toti aliniati si zic poezia si cantecelul la comanda? Ce-i asa de rau in a asculta de cineva, in a-ti asuma niste sarcini si/sau roluri ce ti s-au dat, in a face fata la a te privi zeci de ochi in acelasi timp asteptand de la tine ce e mai bun? Este intr-adevar un stres pentru fiecare copil, dar putine emotii si un pic de tensiune sunt convinsa ca ii poate pregati pentru lucrarile de control si testele de mai tarziu, de exemplu.

Da, exista si situatii in care apar replici de genul „ma supar pe tine”, „nu esti bun(a) de nimic”, „daca nu zici poezia mami o sa planga sau plecam chiar acum sau nu te mai aduc niciodata la nicio serbare”, „nu-ti mai iau X si Y”, „nu mai mergem in vacanta” etc etc. Dar in astfel de familii, cu astfel de parinti si o asemenea educatie, serbarile ar trebui sa fie ultima grija a societatii pentru acei copii, incat sa ii ajute cu vreo petitie de interzicere a ceremoniilor!

Am un proaspat exemplu in minte de la baietelul cel mare de la gradinita- serbarea de Craciun a fost un adevar dezastru pentru un coleg de grupa, nu a putut efectiv participa la niciun moment, nu a vrut sa interactioneze cu Mosul, a stat la marginea scenei intr-un colt. Nu a ras nimeni de el, educatoarele au fost blande, banuiesc ca si parintii de asemenea, nu l-a fortat nimeni cu nimic, desi insistentele au curs intr-un mod civilizat. Si foarte incurajator, tind sa cred, pentru ca la serbarea de final de an a fost mult mai prezent si activ si s-a putut bucura alaturi de colegi, parinti si bunici de seara si reusita lor!

Si chiar s-au bucurat! Toti copilasii au fost foarte mandri de ei si s-au prezentat, unii mai stangaci, alti mai zglobii, impecabil. Nu trebuie sa fie perfect un astfel de moment, se lucreaza cu zeci de copii in acelasi timp, dar este ceva pentru care ei se pregatesc, cu care se mandresc, este o munca de echipa si una individuala pe care o arata lumii lor. Marcheaza momente, invata sa-si bucure sufletul, dar si aproapele, daruiesc zambete si lacrimi de fericire. Nu sunt in zadar deloc serbarile astea, mai oameni buni, cum sa le interzicem?!

Lectia de eticheta (partea a doua)

4Sunt inconjurata de zeci de copii zilnic, iar preocuparea principala este sa le diversific oferta educationala. Imi place sa le propun activitati din domenii diverse si cred cu tarie ca ei pot absorbi chiar si informatii… de oameni mari! Ii formeaza inca de pe acum, ii ghideaza, le deschide apetitul spre cunoastere si aprofundare, ii orienteaza inspre ceea ce ar putea deveni.

Am venit cu propunerea catre parintii cu care colaborez, la Afterschool, sa-i invatam pe copii despre bune maniere. Si am gasit echipa perfecta la scoala de buna maniere Ecolage. Simina Mayer este unul dintre lectorii scolii si este licentiata in Drept International Public. Interesul pentru protocol si eticheta s-a dezvoltat treptat, din momentul primei colaborari la organizarea evenimentelor publice gazduite de Familia Regala a Romaniei. In perioada 2013-2015, a ocupat pozitiile de Ofiter al Protocolului Regal si Consilier al ASR Principele Radu al Romaniei.

Cum ar trebui sa vina imbracati cei care stau in fata elevilor, la catedra, zi de zi?

„Pentru profesori sau educatori catedra este locul de munca, asadar, potrivit este ca acestia sa adopte tinute destinate mediului profesional. Sigur, lucrand cu copii culorile pot fi mai putin sobre decat cele purtate, de exemplu, de o persoana ce lucreaza in mediul bancar. Vom adapta asadar codurile vestimentare domeniului in care lucram, pastrand insa liniile directoare.”

Despre dress code am vorbit cu Simina Mayer aici.

Uniforma nu mai este un must in zilele noastre sau, daca exista, presupune un element comun cu insemnele scolii respective. Cum trebuie sa imbracam copii la scoala? Facem diferente intre ciclul primar, gimnazial si liceal?

„Decizia de a purta sau nu uniforma trebuie sa fie rezultatul consultarilor intre conducerea scolii si parinti. Cu toate acestea, chiar si in absenta uniformei este important ca parintii sa se gandeasca la faptul ca obiceiurile pe care ni le formam in copilarie ne urmeaza pe parcursul vietii. Cred ca aici intra si obiceiurile vestimentare. Fireste, facem diferente intre felul in care copiii sunt imbracati, in functie de varsta pe care o au, insa cred ca este important sa le explicam, pe de-o parte, ca exista o diferenta intre ce este potrivit sa purtam la scoala si ce putem sa purtam in timpul liber si, pe de alta parte, cred ca este important sa ii implicam in alegerea vestimentatiei inca din copilarie.”

Si parintii? Cum aparem si cum ne comportam, de exemplu, la o serbare scolara?

„Ne vom comporta asa cum am face la orice alt eveniment la care primim o invitatie. Inaintea serbarii putem intreba daca aducem ceva pentru festivitati sau daca contribuim in alt fel. Vom avea grija sa ajungem la timp, putem aduce un buchet de flori educatoarei sau profesoarei. Asa cum am face si la teatru ori cinematograf, vom inchide telefonul mobil pe durata serbarii. Cat despre ceea ce purtam, sugestia este sa nu purtam o tinuta casual, jeans sau pantofi sport. O tinuta smart casual este foarte potrivita pentru serbarea scolara.”

Care trebuie sa fie conduita invatatorilor si profesorilor in relatia cu elevii? Ce pot invata elevii de la dascalii lor?

„Impreuna cu parintii, dascalii sunt cei ce contribuie la formarea copiilor pe care ii au in grija.

Puterea exemplului functioneaza deopotriva pentru adulti dar cu atat mai mult pentru copii, deoarece acestia nu au inca ,,instrumentele” necesare pentru a distinge o conduita potrivita de una mai putin potrivita. Din acest motiv, dascalii trebuie sa poarte o tinuta adecvata profesiei pe care au ales-o, sa ii trateze pe elevi politicos si atent, sa mentina un ton si o forma de adresare politicoase. Toate acestea sunt elemente pe care elevii le vor prelua de la profesor si le vor transpune in propriul lor mod de a se comporta. Chiar daca paralela cu mediul de afaceri poate parea usor bizara, cred ca un dascal nu trebuie sa isi trateze elevii din postura de superior ierarhic ci sa se comporte ca un bun colaborator.”

In unitatile de invatamant interactioneaza oameni de tot felul: profesori, directori, parinti, copii mai mari sau mai mici, femei de serviciu, paznici etc. Ce facem cu salutul, cine pe cine? Cum este respectuos sa ne comportam cand intalnim pe cineva?

„In general, in spatiile in care mai multe persoane lucreaza impreuna, ordinea in care salutam are legatura si cu ierarhiile profesionale. Cu toate acestea, cand vine vorba de lucrul cu copiii, cred ca este mai important ce transmitem copiilor, si anume ca este politicos sa salutam pe toata lumea. In general, cel ce intra in scoala ii saluta pe cei ce se afla deja in incinta. Vom saluta deci paznicul atunci cand intram pe poarta. Cand vorbim despre sala de clasa sau cancelarie, cel ce intra ultimul ii saluta pe cei deja prezenti. Nu este necesar sa salutam de fiecare data cand intalnim pe cineva pe parcursul zilei. Este suficient salutul pe care il adresam prima data cand ne intalnim.”

Exista pauza de masa la scoala sau chiar se poate manca si de pranz, daca elevul este inscris in regim de semi-internat sau in programul Scoala dupa Scoala. Ce ar trebui sa stie parintii si copii cand vine vorba de pachetel si la comportamentul din sala de mese?

„Este important sa ii incurajam pe cei mici sa respecte regulile de eticheta la masa atunci cand mananca la scoala, sa foloseasca in mod corect tacamurile si servetul, sa retina ce alimente le este permis sa manance cu mana, de exemplu, tijele de legume. Daca mancam la cantina scolii, ne vom astepta randul pentru a fi serviti si vom multumi la final pentru portia primita.”

De la ce varsta este recomandat sa inscriem un copil la un curs de Bune maniere?

„Bunele maniere, o data invatate, ne insotesc din copilarie in viata de adolescent si mai apoi in cea de adult, acumuland, pe masura ce crestem, notiuni de eticheta din ce in ce mai diverse si mai extinse. Bazele acestor notiuni se pot deprinde, intr-o varianta adaptata varstei, inca de la gradinita, urmand ca ele sa fie aprofundate de copil pe masura ce creste. Din acest motiv, programa cursului pe care il predau este gandita pentru urmatoarele grupe de varsta: 4-7 ani;7-14 ani si 14-18 ani, in asa fel incat fiecare notiune sa fie insusita la varsta si in maniera potrivita.”

Simina Mayer ii invata si pe copiii inscrisi la Afterschool Elefantelul curios despre bunele maniere, iar la finalul modulului complet, absolventii sunt rasplatiti cu diplome intr-o ceremonie speciala.

Follow, like & share

Lectia de eticheta (partea I)

O viata monotona poate fi oricand sparta de o invitatie la un eveniment. Sau un interviu la un potential job nou. Sau o serbare a copiilor. Sau o masa festiva. Sau… mai stiu eu ce alte momente pe care le poti gasi apoi marcante pentru evolutia ta. Tind sa cred ca nu doar femeile se lovesc de vesnica intrebare „Eu cu ce ma imbrac?!”

SMAm stat de vorba cu specialistul, care m-a ajutat sa deslusesc corect dress code-urile care apar pe invitatii. Simina Mayer este unul dintre lectorii scolii de Bune maniere Ecolage si este licentiata in Drept International Public. Interesul pentru protocol si eticheta s-a dezvoltat treptat, din momentul primei colaborari la organizarea evenimentelor publice gazduite de Familia Regala a Romaniei. In perioada 2013-2015, a ocupat pozitiile de Ofiter al Protocolului Regal si Consilier al ASR Principele Radu al Romaniei.

„Atat pe invitatiile la evenimentele private, cum sunt de exemplu nuntile, cat si la evenimente profesionale, precum conferintele, sunt mentionate, din ce in ce mai des, coduri vestimentare. Adeseori, cu toate ca poarta denumiri diferite, ele denumesc aceasi tinuta. In mediul profesional, de cele mai multe ori intalnim lounge suit sau formal business attire ori tenue de ville sau smart casual. Sugerez ca tinutele casual sa fie purtate in timpul liber, iar nu la birou.

Lounge suit sau formal business attire presupune, pentru domni, purtarea unui costum de culoare inchisa, a unei camasi albe ori intr-o culoare deschisa, de exemplu bleu, niciodata insa a unei camasi cu model. Domnii vor purta de asemenea cravata si pantofi de culoare inchisa. Pentru doamne, acest cod vestimentar presupune purtarea unei rochii de dupa-amiaza ori a unui deux-pieces. Atat rochia cat si fusta vor avea lungimea sub genunghi. Vom purta pantofi inchisi, sandalele nefiind potrivite in contexte profesionale ori la evenimentele oficiale.

Un cod vestimentar intalnit in mediul profesional, mai putin formal, este tenue de ville sau smart casual. Domnilor le este permis sa poarte pantaloni de culoare gri, bej sau bleumarin alaturi de un sacou sau blazer, insotite de camasa, cu sau fara cravata. Doamnele pot purta o rochie de zi, pantaloni ori fusta si bluza, cu sau fara sacou. Nici domnii nici doamnele nu vor purta jeans sau pantofi sport.

Black tie este un cod vestimentar regasit pe invitatii la evenimente festive, care incep de obicei dupa ora 18. Pentru domni, acesta presupune purtarea unui smocking alaturi de camasa alba, butoni si papion, intotdeauna de culoare neagra. Este permisa si purtarea unui costum de culoare neagra, a unei camasi albe si a unei cravate negre. Doamnele pot purta o rochie de cocktail ori rochie lunga.”

Pentru ca interesul meu se indreapta spre zona de copii-parinti-educatie, am invitat specialistul sa raspunda la cateva intrebari utile atat pentru dascali, cat si pentru parinti.

Ce a raspuns, va spun in curand!

Follow, like & share:)

%d blogeri au apreciat: